Cele patru eseuri reunite in aceasta carte au fost scrise de Oliver Sacks intre anii 2013 si 2015 si au aparut mai intai in The New York Times, bucurandu-se de un enorm succes. Ele oglindesc intreaga sa existenta si in acelasi timp pot fi privite ca o oda adusa unicitatii fiecarei fiinte umane si ca o marturie de recunostinta pentru darul vietii.

Pentru mine, batranetea nu e o varsta funesta, pe care trebuie s-o indur si cu gandul careia sunt silit sa ma impac, ci o vreme a tihnei si a libertatii: sunt acum descatusat de imperativele conventionale ale tineretii, sunt liber sa explorez ce-mi doresc si sa culeg roadele gandurilor si simtamintelor dintr-o viata intreaga.

Spre deosebire de alti scriitori care au dat marturie despre moarte privind-o drept in ochi, Sacks nu a insistat pe tema bolii lui, a greutatilor fizice si spirituale pe care le infrunta. Nu numai ca a reusit sa-si gaseasca linistea interioara, dar a transpus-o splendid in aceste eseuri. A descoperit cum poti privi pozitiv orice lucru, inclusiv propria fragilitate resimtita tot mai acut. Paginile lui delicate le ofera cititorilor acelasi sentiment de impacare si, intr-adevar, de recunostinta. - New York Magazine

 
Un dar peren pentru cititori.

Recunostinta este o carte mica, dar in paginile ei bate o inima uriasa. Cele patru eseuri scrise de Oliver Sacks in ultimii doi ani inainte sa fie rapus de cancer constituie o autobiografie sintetica si in acelasi timp o splendida meditatie despre ce inseamna sa duci o viata frumoasa. - The Washington Post

 

O privire plina de umanitate asupra propriei vieti, impregnata de umor, seninatate si acea minunata recunostinta pe care Oliver Sacks o simtea atat de puternic. Cei care-i cunosc scrierile vor gasi in aceasta carticica o inteleapta si luminoasa concluzie; iar pentru cei care nu le cunosc va fi nu doar un ramas-bun, ci si o generoasa introducere. - The Dispatch

Traducere din limba engleza de Adina Cobuz.